Medicina Pe Net

Afla totul despre boli, tratamente si produse naturiste

Ulcerul gastric si duodenal

    Ulcerul peptic este o eroziune intrun segment al mucoasei digestive care penetreaza musculara mucoasei, in mor tipic acesta se dezvolta in gastric sau duodenal.Aproape toate ulcerele au drept cauza infectia cu Helicobacter pylori sau administrarea de AINS.
Simptomele includ senzatie de arsura epigastrica, si durere care se remite la ingestia de alimente.
Ulcerul poate avea diametrul de la citiva mm la cm, pot aparea la orice virsta, chiar si la copii, dar sunt mai frecvente la virsta a doua.
Cu citiva ani in urma se credea ca alimentele condimentate sau stressul ar determina ulcerul peptic, astazi este demonstrat ca consumul de AINS si infectia cu H.pylori sunt in realitate cauza.
Riscul de a dezvolta ulcer peptic este crescut si in urmatoarele conditii:
-virsta – este mai frecvent peste 60 de ani
-sexul – apare mai ales la femei
-utilizarea de corticosteroizi si AINS impreuna
-istoric medical pozitiv de ulcer.
Complicatiile care pot aparea sunt:
-hemoragiile digestive superioare sau inferioare
-perforatia
-obstructia gastrica sau duodenala.
Tratamentul cuprinde folosirea terapiei antiacide: inhibitori ai pompei de protoni, antihistaminice H2, protectori gastrici, si terapia antibiotica pentru eradicarea infectiei cu H. Pylori.

       Cauze si patogenie
Infectia cu H. Pylori si consumul prelungit de AINS altereaza bariera de protectie a mucoasei facind-o succeptibila la acid.H.pylori este prezenta la 50-70% dintre pacientii cu ulcer gastric si 30-50% la cei cu ulcer duodenal.Daca aceasta ar fi eradicata, doar 10% dintre bolnavi ar suferi recurente ale bolii, comparat cu 70% in lipsa tratamentului antibiotic.
AINS sunt determinante in peste 50% dintre ulcere.
Fumatul este de asemeni un factor de risc, acesta scade puterea de vindecare si creste incidenta recurentelor.Riscul este corelat cu numarul de tigarete fumate pe zi.Desi alcoolul este un promotor al secretiei acide, nu exista inca date referitoare la implicarea sa in etiologie.
Foarte putini pacienti au sindrom Zollinger-Ellison cu hipersecretie de gastrina.
Desi stresul nu este un factor cauzal al ulcerului peptic, el agraveaza simptomele si in unele cazuri intirzie vindecarea.

 

    Manifestari clinice

Simptomele depind de localizarea ulcerului si de virsta pacientului, multi pacienti, mai ales virstnici sunt asimptomatici.Durerea este simptomul cel mai frecvent, localizata in epigastru si ameliorata de ingestia de alimente sau antiacide.
Aceasta este descrisa ca o senzatie de arsura sau de erodare. Evolutia este adesea cronica si recurenta.Doar jumatate din pacienti se prezinta cu simptome caracteristice ulcerului.

        Ulcerul gastric
Simptomele ulcerului gastric nu sunt aceleasi la toti bolnavii, citeodata ingestia de alimente exacerbeaza durerea, mai ales in ulcerele pilorice.Adesea se asociaza cu simptome de obstructie: balonare, greata, varsturi, cauzate de edemul si cicatrizarea ulcerelor.

       Ulcerul duodenal
  Acesta tinde sa produca o ndurere mai severa, aceasta este absenta dimineata la trezire dar apare la prinz.Este ameliorata de ingestia de alimente, dar reapare la 2-3 ore dupa masa.
Durerea care trezeste bolnavul din somn nosptea este des intilnita, si sugestiva pentru ulcerul duodenal.La nou-nascuti, perforatie si hemoragia este comuna si prima manifestare clinica.
Caracteristicile durerii in ulcer sunt:
-se resimte epigastric cu iradiere in tot pieptul
-dureaza de la minute la ore
-se agraveaza pe stomacul gol
-se exacerbeaza noaptea
-se amelioreaza la alimente care fermenteaza
-apare in pusee cu perioade de remitere de citeva zile sau saptamini.
Mai rar ulcerele pot determina:
-varsaturi cu singe care pot fi de culoare rosie sau negre
-singe negru in scaun
-greata si varsaturi
-pierdere in greutate inexplicabila
anorexie.
Complicatiile care pot apare in ulcerul peptic includ:
-hemoragia interna-de cantitati reduse, repetata care duce la anemie sau hemoragie severa, masiva care necesita internare si reechilibrare hemodinamica
-infectie-perforatia peretelui digestiv duce inevitabil la peritonita chimica sau bacteriana
-cicatrici-vindecarea ulcerelor poate duce la obstructia intestinala
cancerul gastric este de 3 pina la 6 ori mai frecvent la persoanele cu ulcere multiple.

 

      Tratament

Tratamentul ulcerelor gastric si duodenal necesita eradicarea medicamentoasa a H. Pylori.Terapia de eradicare a infectiei include combinarea urmatoarelor medicamente in scheme speciale:amoxicilina, claritromicina si metronidazol.Combinatiile de antibiotice sunt eficiente doar asociate cu antiacide sau citoprotectoare.Terapia dureaza doua saptamini.
Antiacidele utilizate sunt:
-inhibitorii pompei de protoni: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol, rabeprazol
-antihistaminiceH2:ranitidina, cimetidina, nizatidina, famotidina
-citoprotectori: sucralfat de Al, bicarbonat de sodiu, carbonat de Ca, subsalicilat de bismut, misoprostol.
Terapia chirurgicala este tot mai putin necesara, daca raspunsul la tratamentul medicamentos este favorabil. Indicatiile operatorii includ: sindromul Zollinger-Ellison– rezecarea tumorilor secretante de gastrina, perforatia, obstructia intestinala.
Operatia vizeaza reducerea secretiei de acid gastric.Tehniciloe utilizate sunt:
-vagotomia-rezectia inervatiei vagale a stomacului in zona antrala
-antrectomia, gastrectomia partiala si subtotala (intre 30 si 90% din stomac)
Aceste tehnici sunt combinate cu vagotomia trunchiului nervos.Pacientii care sufera o rezectie gastrica sau au obstructie gastrica necesita drenaj prin gastroduodenostomie-Billroth I, sau gastrojejunostomie– Billroth II.
Incidenta si simptomele postchirurgicale variaza cu tipul de operatie suferit.Dupa o rezectie, 30% dintre pacienti vor avea simptome care includ: varsaturi bilioase,maldigestie, crize hipoglicemice, pierdere ponderala, anemie, probleme obstructive mecanice sau recurente ale ulcerului pe bont.

 

Sursa : www.romedic.ro

Reclame
Lasă un comentariu »

Constipatia

Constipatia reprezinta o evacuare intirziata a continutului intestinului gros (peste 48 de ore) insotita de un sindrom coprologic caracterizat prin cantitate redusa si consistenta crescuta a materiilor fecale si digestie completa.

Dischezia sau constipatia rectala este termenul care se foloseste in situatia cind exista o intirziere in evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul din restul intestinului gros fiind mormal.
Simptomele si semnele manifestate de pacient cuprind: senzatie de plenitudine abdominala, uneori pe topografia colonului, greturi, varsaturi alimentare, diminuarea apetitului, eructatii, pirozis, flatulenta.

Constipatia este un simptom nu o boala in sine. Aproape toate persoanele au experimentat episoade de constipatie, datorata unei diete neadecvate. Majotitatea constipatiilor sunt temporare si nu ridica probleme serioase.

Constipatia acuta sau subacuta la persoanele in virsta necesita investigatii suplimentare pentru o eventuala leziune colonica obstruanta.
La copii constipatia este definita ca scaune dure care determina disconfort si este cel mai adesea cauzata de lipsa fibrelor dietare. Constipatia cronica poate contribui la declansarea infectiilor urinare si enurezisului (urinare in pat) .

Constipatia usoara poate fi tratata prin cresterea cantitatii de fibre in dieta si asigurarea unei hidratari eficiente. Modificarea stilului de viata este important. Asezarea pe toaleta de 5-10 minute dupa masa ajuta la relaxarea tractului digestiv si formarea unei rutine de defecare cu, care corpul se obisnuieste.
Daca constipatia nu se rezolva prin dieta se poate recurge la medicamente care cresc peristaltismul colonic si inmoaie scaunul. Clismele pot fi o solutie pentru constipatia severa.

Conditia simptomatica se instaleaza in cursul a numeroase afectiuni.
Lipsa fibrelor vegetale in dieta este cea mai frecventa cauza a constipatiei, alaturi de alimente grase cum ar fi ouale, carnea si brinza. Fibrele insolubile si solubile-sunt componenta nedigerabila a fructelor, legumelor si cerealelor. Fibrele solubile se dizolva repede in apa si d-au o textura catifelata continutului intestinal. Fibrele insolubile trec prin intestin aproape neschimbate. Sunt recomandate 20-35 g de fibre pe zi. Copii si adultii consuma mult prea multe alimente rafinate si procesate din care fibrele naturale au fost eliminate.

O hidratare insuficienta poate evita instalarea constipatiei. Lichidele cresc fluidele colonice facind miscarile intestinale mai usoare. Persoanele care sufera de constipatie ar trebui sa consume lichide in fiecare zi. Lichidele care contin cafeina si bauturile cola vor inrautati simptomele prin deshidratare. Alcoolul este o alta bautura care determinadeshidratarea.

Lipsa activitatii zilnice fizice poate conduce la constipatie si este mai frecventa la batrini.

Unele medicamente determina constipatie, cum ar fi:
-analgezicele, narcoticele, antiacidele pe baza de aluminiu si calciu
-blocantele canalelor de calciu
-medicamentele antiparkinsoniene, antispasmodicele
-antidepresive, suplimentele de fier, diureticele, anticonvulsivantele.

Modificari in rutina zilnica. In timpul sarcinii femeile pot fi constipate datorita schimbarilor hormonale sau prin compresia uterina pe intestine. Persoanele in virsta pot afecta miscarile intestinale prin incetinirea metabolismului prin activitate intestinala scazuta si hipotonie musculara.

Abuzul de laxative. Exista mitul ca o persoana trebuie sa defecheze minim o data pe zi, de aceea din proprie initiativa unele persoane utilizeaza laxative, pe masura ce perioada de consum creste doza necesara de laxative pentru a fi eficienta creste, iar corpul se bazeaza pe acestea iesind din normalitate.

Inhibarea voita a defecatiei. Unele persoane nu doresc sa foloseasca toaletele din afara caminelor lor iar atunci cind corpul le semnalizeaza necesitatea defecatiei acestia se abtin, obisnuind organismul cu defecarea la perioade lungi de timp.

      Cauze

Constipatia simptomatica se instaleaza in cursul unor afectiuni :
-afectiuni ano-rectale: fisuri anale, stenoza anala, prolaps, abces perianal, rectocel, tumori
-afectiuni colonice: sindrom de intestin iritabil, diverticuloza, tumori, stricturi, , boalaCrohnrectocolita ulcero-hemoragica, ischemie colonica, tuberculoza, hernii, volvulus,endometrioza
-cauze pelvine: sarcina, postpartum, tumori uterine, ovariene, endometrioza
-boli neuromusculare: boala Hirschprung, neuropatie autonoma, boala Chagas, pseudo-obstructia intestinalaaccident vascular cerebraltumori cerebrale, tabes,scleroza multipla, Parkinson, dermatomiozita, LES
-boli metabolice: diabet, uremie, hipercalcemiehipotiroidism, feocrocitom
-boli psihice: depresie, anorexie nervoasa.

 

      Semne si simptome

Toate formele clinice de constipatie au unele simptome comune:
-senzatie de plenitudine, greturi
-dureri pe topografie colonului, varsaturi
anorexie, eructatii, pirozis
-meteorism, flatulenta
cefalee, ameteli, astenie fizica
-astenie psihica, insomnie.

Examinarea abdominala clinica poate evidentia:
-distensie abdominala sau mase tumorale la palpare
hernii abdominale
-tuseul rectal poate evidentia rectocel, fisuri, hemoroizi
-pacientii peste 50 de ani cu constipatie si scaune cu singe sau testul hemocult pozitiv necesita investigatii superioare pentru o malignitate.

 

    Tratament

Desi tratamentul depinde de cauza constipatiei, severitatea si durata acesteia, in cele mai multe cazuri modificarea dietei si a stilului de viata ajuta la ameliorarea simptomatologiei.

     Dieta:
-consumati cel putin o masa de fructe pe zi, crude incluzind pielita comestibila si semintele
-consumati o masa de legume pe zi, consumati intre mese legume crude ca aperitive
-beti cel putin 8 cani de lichide pe zi
-utilizati la gatit cereale nedecorticate sau consumati piine neagra
-consumati cartofi copti i8n coaja nu piure
-consumati seminte de plante, nuci, popcorn fructe uscate
-incercati sa aveti un program fix de masa
-mincati incet
-faceti exercitii fizice in fiecare zi
-duceti-va la toaleta dupa fiecare masa
-relaxati-va, consumati o bautura calduta inainte de toaleta
-includeti prunele in dieta
-evitati sa consumati in exces mancaruri grase sau prajite.

      Medicatia laxativa cuprinde:
-agenti de formare a bolului de materii fecale-fibre: psyllium, metilceluloza
-agenti de imuiere a scaunului: docusate sodium, docusate calcium-permit incorporarea apei si a grasimilor in scaun
-stimulante ale defecarii: casanthranol
-laxative saline: citrat de Mg- determina retentia osmotica a fluidului, destinde colonul si creste peristaltismul intestinal
-laxative care lubrifieaza: uleiuri minerale-actoineaza in 8 ore, utilizarea indelungata duce la pneumonie lipidica, hiperplazie limfoida si reactie tip corp strain
-osmoticele utile pentru tratamentul pe termen lung, refractar la dieta cu fibre: lubiprostone, lactuloza, sorbitol, solutie de polietilen glicol
-laxative stimulante cresc motiliatea colonica prin diferite mecanisme : senna, bisacodil, cascara sagrada, castor oil, casanthranol.

Prokineticele
 sunt agenti propusi pentru constipatia severa: Tagaserod.
Antagonistii opioizi :metilnaltrexone, alvimopan.

     Interventia chirurgicala este indicata in evaluarea cauzelor constipatiei cum ar fi volvulusul, ischemia sau infectia intestinala. Poate fi utilizata si in tratarea constipatiei acute de cauza hemoroidala, in rectocel, prolaps rectalintussusceptia intrarectala sau l;a pacienti cu colon hipomotil care sunt refractari la tratamentul medicamentos.
Obstructia benigna prin prolaps poate fi tratata prin rezectie intrarectala sau anopexie. Rectopexia ventrala laparoscopica este la fel o optiune dar este mult mai invaziva.

O tehnica relativ noua foloseste stimularea nervoasa sacrata la pacienti cu constipatie refractara.

 

Sursa : www.romedic.ro

Lasă un comentariu »

Apendicita

Apendicita este inflamatia acuta a apendicelui, un rest embrionar al intestinului, in deget de manusa, atasat de cec. In structura apendicelui intra intra tesut limfatic, producator de Ac si muschi netezi ca ai peretelui intestinal, dar mai putin dezvoltati.


In marea majoritate a cazurilor se descrie obstructia lumenului apendicular, aceasta fiind principala cauza a afectiunii. In cazurile in care obstructia intralumenala nu este prezenta se presupune o compresiune externa prin bride sau modificari de pozitie ce impiedica buna circulatie a materiilor prin lumen.
Ca urmare a obstructiei are loc afectarea perfuziei sanguine a organului, distensia sa, si infectarea. Daca inflamatia si infectia ataca peretele apendicular, organul se perforeaza, determinind peritonita sau un abces local.
Uneori apendicita este controlata cu succes de catre organism, iar simptomele se remit, nefiind necesara interventia chirurgicala, aceste cazuri sunt mai frecvente la batrini si la administrarea de antibiotice.
Apendicita acuta se poate manifesta foarte variat, putind mima orice afectiune acuta dureroasa abdominala.
Simptomul principal in tabloul clinic al apendicitei este durerea abdominala, initial difuza si nelocalizata, in zona ombilicala. Urmatorul simptom este anorexia, care progreseaza spre greata si varsaturi, febra, constipatie sau diaree cu gaze, iar in stadiu tardiv, oprirea tranzitului pentru materii si gaze, si colaps cardio-circulator.
Evolutia bolii fara interventie chirurgicala, este agravarea progresiva a semnelor si simptomelor, de unde rezulta importanta precocitatii diagnosticului si instituirii tratamentului.
Cea mai serioasa complicatie este perforatia, cu peritonita libera sau fistulizarea in organele vecine. Sepsisul este de asemeni o complicatie letala.
Incidenta bolii este scazuta la persoanele cu o dieta care include fibre, impiedicind astfel formarea fecalitilor, accelerarea tranzitului intestinal si scazind vascozitatea materiilor fecale.
Mortalitatea se ridica la 20% la pacientii mai in virsta de 70 de ani, datorita intirzierii diagnosticului. Perforatia este frecventa la persoanele mai mici de 18 ani si peste 50 de ani.
Rata generala de mortalitate este de 0, 2-0, 8% si este atribuita complicatiilor afectiunii, decit interventiilor chirurgicale.

      Cauze 

        Cea mai frecventa cauza este ocluzia lumenului apendicular, realizata prin:

-fecaliti, simburi de fructe
-hiperplazia foliculilor lifoizi, asociata cu alte boli infectioase si inflamatorii: boala Crohn,gastroenterita, ameobioza, infectiile respiratorii, mononucleoza
-obstructia lumenului prin paraziti intestinali, corpuri straine, tuberculoza, tumori.
Compresiunile extrinseci tunorale, modificari de pozitie ce impiedica circulatie materiilor prin lumen, sau bride post-chirurgicale, sunt cauze mai rare.

    Semne si simptome

Formele clinice ale apendicitei se impart dupa localizare, dupa aspectul anatomo-clinic si dupa virsta si sex.

Dupa localizare se descriu:
-apendicita pelvina
-apendicita retrocecala
-apendicita subhepatica
-apendicita mezoceliaca
-apendicita in fosa iliaca stinga-situs inversus
-apendicita herniara.
Dupa aspectul anatomo-clinic se descriu:
-apendicita acuta catarala
-apendicita acuta flegmonoasa
-apendicita acuta gangrenoasa
-apendicita acuta seroasa, purulenta, hipertoxica din peritonita acuta generalizata
-apendicita acuta cu plastron.
Dupa virsta si sex se descriu:
-apendicita acuta la copil, care se manifesta ca o infectie acuta cu febra, varsaturi, convulsii, anorexie, greata, tulburari de tranzit; durerile abdominale sunt difuze, se accentueaza noaptea
-apendicita acuta la batrini- are semne mai putin alarmante, datorita slabeireactivitati a organismului
-apendicita acuta in sarcina-este cea mai frecventa afectiune acuta la gravide.

       Simptomele clasice ale apendicitei includ:
-durere difuza abdominala care in 1-2 zile se concentreaza in fosa iliaca dreapta
-anorexie anterioara
-greata si varsaturi
-distensie abdominala
-febra inalta
-tranzit absent pentru gaze.

Alte simptome mai putin frecvente pot fi:
-durere difuza in zona rectala sau abdomenul inferior
-mictiune dureroasa
-varsaturi care preced aparitia durerii
crampe severe
constipatie sau diaree cu gaz.

La examenul fizic se pot constata urmatoarele:
-semnul Rovsing- durere in fosa dreapta la palparea celei stingi
-semnul obturatorului-durere in fosa dreapta la rotatia interna a coapsei drepte flexate
-semnul psoasului-durere in fosa dreapta la hiperextensia coapsei drepte
-semnul tusei pozitiv-durere in fosa dreapta la tuse provocata
-semnul instalarii peritonitei –este prezenta contracturii de aparare abdominala.

      Tratament

Tratamentul este chirurgical prin rezectia apendicelui, laparoscopic sau clasic, in afara cazurilor de plastron apendicular.
In apendicita acuta fara perforatie se folosesc urmatoarele tehnici operatorii: incizie Jalaguier sau McBurney, urmata de exteriorizarea apendicelui practicarea apendicectomiei, cu ligatura si infundarea bontului in bursa cecala.
Medicatia cuprinde:terapie antibiotica, care precedeaza operatia si analgezice.
-metronidazol- in combinatie cu gentamicina acopera spactrul bacterian gram-negativ si anaerobic
-gentamicina
-cefotetan, cefoxitin-cefalosporine de generatia a doua, indicate ca agenti unici, acopera spectrul bacterian gram-pozitiv coci
-meropenem-utilizat ca agent unic impotriva bacteriilor gram-negative si pozitive
-piperacilina si tazobactam, ampicilina si sulbactam
-morfina-analgezic.
In cazul plastronului apendicular, optiunea terapeutica este de a astepta 2-3 luni pina la racirea procesului, si practicarea apendicectomiei tardive.
Apendicita se remite doar in 10% din cazurile tratate cu antibiotice, si/sau drenaj, de aceea atunci cind apendicectomia primara nu este posibila, aceasta se poate practica la un interval de timp.
In peritonita apendiculara se prefera laparotomia mediana subombilicala, care permite aspirarea continutului peritoneal, lavajul si drenajul. Antibioterapia pe cale intravenoasa se impune dupa operatie si antibiograma.
Cind se descopera intraoperator o masa inflamatorie, care implica apendicele, ileumul terminal sau cecul, se prefera rezectia si ileostomia.
In cazul formarii unui abces pericolic, se instituie drenajul prin cateter percutan sub ghidaj echografic, sau prin apendicectomie.
La batrini, post operator trebuie suspicionat un cancer de colon.
Prognosticul fara operatie sau antibiotice, este nefavorabil, mortalitatea avind o rata de peste 50%.
Prin interventie chirurgicala precoce, mortalitatea scade la sub 1%, convalescenta fiind rapida si completa. Prognosticul tinde sa se agraveze si in cadrul dezvoltarii complicatiilor.

Sursa : www.romedic.ro

Lasă un comentariu »