Medicina Pe Net

Afla totul despre boli, tratamente si produse naturiste

Artrita reumatoida

      Artrita reumatoida este un sindrom cronic caracterizat prin inflamatia nespecifica si de regula simetrica a articulatiilor periferice.

  Boala cauzeaza distructia progresiva a structurilor articulare si periarticulare, cu sau fara manifestari generalizate.

      In articulatiile afectate, lichidul sinovial, care este in mod normal clar si omogen, prezinta cute viloase si devine vascos.

La aproximativ 30% dintre pacienti apar noduli reumatoizi, de regula subcutanat, in zonele afectate. Acesti noduli sunt granuloame microbiotice nespecifice.

In cazurile severe de artrita reumatoida, poate fi intalnita vasculita la nivelul pielii, nervilor si organelor interne.

     Cauze

    Cauza bolii este necunoscuta.

   O predispozitie genetica a fost identificata la populatia alba. Factorii de mediu joaca, de asemenea, un rol in aparitia afectiunii.

   Boala poate debuta la orice varsta, insa cel mai frecvent apare intre 25-50 ani. Femeile sunt mai afectate de 2-3 ori mai des decat barbatii.

     Semne si simptome

    Debutul bolii este de regula insidios, cu afectarea progresiva a articulatiilor, insa poate fi si brusc, cu inflamatia simultana a mai multor articulatii.

    Cel mai evident semn al artritei reumatoide il reprezinta ingrosarea lichidului sinovial. Din cauza sinovitei de la nivelul incheieturii poate apare sindromul de tunel carpian.

    Afectarea simetrica a articulatiilor mici ale mainii, picioarelor, incheieturilor, coatelor si gleznelor este tipica. Un alt rezultat al bolii este devierea ulnara a degetelor.

    Se intalneste frecvent o rigiditate articulara ce se mentine peste 30 minute la ridicarea din pat dimineata sau dupa perioade preungite de inactivitate. De asemenea, pot fi prezente stari de rau, oboseala, si febra.

    In unele cazuri, pot fi prezente manifestari extraarticulare ale bolii, precum noduli viscerali, vasculita ce cauzeaza ulcere la nivelul picioarelor, efuziuni pleurale sau cardiace, limfoadenopatie, sindrom Felty, sindrom Sjorgren, si episclerita.

       Tratament

    La aproximativ 75% din pacienti simptomele se imbunatatesc in cursul primului an de boala, prin aplicarea unui tratament conservator. Insa, peste 10% dintre bolnavi sunt afectati permanent, in ciuda unui tratament corespunzator.

     In perioada cea mai activa, severa si dureroasa a bolii se indica repaos total la pat. In cazurile mai putin grave, este nevoie de perioade obisnuite de odihna.

   De asemenea, se recomanda adoptarea unui stil de viata sanatos, cu o dieta echilibrata si exercitii fizice regulate. Fizioterapia poate fi de ajutor.

      In unele cazuri este necesara efectuarea interventiilor chirurgicale.

     Tratamentul medicamentos consta in administrarea unor agenti, precum:

    Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS). Acestea reduc simptomele, insa nu afecteaza evolutia pe termen lung a bolii.

  – Salicilati. Salicilatii sunt medicamente cu efect analgezic si antiinflamator, precum aspirina, antacid, sucralfat, blocanti H2, misoprostol.

  – Compusi de aur. Se administreaza alaturi de de salicilati si AINS, in cazurile in care acestea din urma nu diminua suficient durerea si inflamatia articulatiilor. Compusii de aur sunt contraindicati la pacientii cu afectiuni hepatice si renale importante sau cu discrazie sanguina.

  – Sulfasalazina.

  – Penicilina orala. Are efecte asemanatoare cu ale compusilor de aur.

  – Corticosteroizi. Sunt cele mai puternice medicamente antiinflamatoare de scurta durata, insa efectele lor clinice se diminueaza cu timpul.

  – Medicamente imunosupresive si citostatice. Aceste medicamente (ex. Metotrexat, Ciclosporina, Azatioprina) sunt folosite in stadiile severe ale artritei reumatoide. Ele reduc inflamatia si permit reducerea dozelor de corticosteroizi.

Sursa : www.sfatmedical.ro

Reclame
Lasă un comentariu »

Osteoporoza

 

   Osteoporoza este o afecţiune în care oasele devin mai puţin dense şi mai poroase. Cantitatea de calciu depozitată în oase scade, ducând la slăbirea scheletului dumneavoastră şi crescându-vă riscul de fracturi.
Majoritatea cazurilor de osteoporoză sunt datorate modificărilor normale ale organismului. Aproximativ 1 din 4 femei, cu vârsta peste 45 de ani, şi 9 din 10 femei cu vârstă peste 75 ani au osteoporoză. Afecţiunea este mai frecventă după menopauză. Comparativ cu femeile, bărbaţii au în general o rezervă mai mare de minerale în oase şi au o tendinţă mai mică de pierdere a masei osoase.

Semnele şi simptomele osteoporozei
Dureri de spate; scădere în înălţime şi încovoiere; o fractură osoasă, incluzând fractura vertebrală prin tasare.

Cauzele care determină apariţia osteoporozei

Factorii de risc pentru osteoporoză includ îmbătrânirea, antecedentele familiale deosteoporoză, aport inadecvat de calciu prin dietă, sedentarismul, fumatul, excesul de alcool şi alimentaţia necorespunzătoare, ca în cazul anorexiei şi bulimiei.
Osteoporoza poate însoţi afecţiuni endocrine, cum ar fi acromegalia şi sindromul Cushing, sau poate apărea în urma utilizării anumitor medicamente prescrise cum ar fi corticosteroizii şi anti-convulsivele. în aceste cazuri, tratarea cauzei subiacente sau întreruperea anumitor medicamente pot ameliora situaţia.

Cât de gravă este osteoporoza
Fracturile sunt cea mai frecventă consecinţă a osteoporozei. Oasele osteoporotice se pot rupe prin solicitare mică sau fără solicitare. Osteoporoza vă afectează de asemenea stilul de viaţă. Pentru mulţi oameni, osteoporoza înseamnă modificări în dietă şi programe de exerciţii pentru minimalizarea pierderii ulterioare de masă osoasă. Ea înseamnă, de asemenea, desfăşurarea cu înţelepciune a activităţilor zilnice pentru a evita  expunerea oaselor la riscuri evitabile.
Fracturile vertebrale prin tasare datorate osteoporozei necesită rareori tratament chirurgical. În mod normal, durerea severă începe brusc, este centralizată la nivelul spatelui, putând iradia în jurul trunchiului, fiind agravată de mişcare şi ameliorată prin aplicarea de căldură şi se diminuează treptat în 1-2 luni. După ani de zile, totuşi, fracturile vertebrale prin compresie pot duce la apariţia cocoaşei („cocoaşa văduvei”) şi la o poziţie din ce în ce mai aplecată.
Dacă oasele dumneavoastră sunt sever slăbite, osteoporoza poate fi invalidantă. Afecţiunea se asociază cu aproximativ 40 000 de decese anual, majoritatea după complicaţii ale fracturii de şold. 

Tratamentul osteoporozei

Există o serie de metode terapeutice care pot trata sau preveni scăderea densităţii osoase. Stilul de viaţă de asemenea joacă un rol semnificativ.

Sursa : www.sanatateatv.ro

Lasă un comentariu »