Medicina Pe Net

Afla totul despre boli, tratamente si produse naturiste

Apendicita

pe 1 Iulie 2011

Apendicita este inflamatia acuta a apendicelui, un rest embrionar al intestinului, in deget de manusa, atasat de cec. In structura apendicelui intra intra tesut limfatic, producator de Ac si muschi netezi ca ai peretelui intestinal, dar mai putin dezvoltati.


In marea majoritate a cazurilor se descrie obstructia lumenului apendicular, aceasta fiind principala cauza a afectiunii. In cazurile in care obstructia intralumenala nu este prezenta se presupune o compresiune externa prin bride sau modificari de pozitie ce impiedica buna circulatie a materiilor prin lumen.
Ca urmare a obstructiei are loc afectarea perfuziei sanguine a organului, distensia sa, si infectarea. Daca inflamatia si infectia ataca peretele apendicular, organul se perforeaza, determinind peritonita sau un abces local.
Uneori apendicita este controlata cu succes de catre organism, iar simptomele se remit, nefiind necesara interventia chirurgicala, aceste cazuri sunt mai frecvente la batrini si la administrarea de antibiotice.
Apendicita acuta se poate manifesta foarte variat, putind mima orice afectiune acuta dureroasa abdominala.
Simptomul principal in tabloul clinic al apendicitei este durerea abdominala, initial difuza si nelocalizata, in zona ombilicala. Urmatorul simptom este anorexia, care progreseaza spre greata si varsaturi, febra, constipatie sau diaree cu gaze, iar in stadiu tardiv, oprirea tranzitului pentru materii si gaze, si colaps cardio-circulator.
Evolutia bolii fara interventie chirurgicala, este agravarea progresiva a semnelor si simptomelor, de unde rezulta importanta precocitatii diagnosticului si instituirii tratamentului.
Cea mai serioasa complicatie este perforatia, cu peritonita libera sau fistulizarea in organele vecine. Sepsisul este de asemeni o complicatie letala.
Incidenta bolii este scazuta la persoanele cu o dieta care include fibre, impiedicind astfel formarea fecalitilor, accelerarea tranzitului intestinal si scazind vascozitatea materiilor fecale.
Mortalitatea se ridica la 20% la pacientii mai in virsta de 70 de ani, datorita intirzierii diagnosticului. Perforatia este frecventa la persoanele mai mici de 18 ani si peste 50 de ani.
Rata generala de mortalitate este de 0, 2-0, 8% si este atribuita complicatiilor afectiunii, decit interventiilor chirurgicale.

      Cauze 

        Cea mai frecventa cauza este ocluzia lumenului apendicular, realizata prin:

-fecaliti, simburi de fructe
-hiperplazia foliculilor lifoizi, asociata cu alte boli infectioase si inflamatorii: boala Crohn,gastroenterita, ameobioza, infectiile respiratorii, mononucleoza
-obstructia lumenului prin paraziti intestinali, corpuri straine, tuberculoza, tumori.
Compresiunile extrinseci tunorale, modificari de pozitie ce impiedica circulatie materiilor prin lumen, sau bride post-chirurgicale, sunt cauze mai rare.

    Semne si simptome

Formele clinice ale apendicitei se impart dupa localizare, dupa aspectul anatomo-clinic si dupa virsta si sex.

Dupa localizare se descriu:
-apendicita pelvina
-apendicita retrocecala
-apendicita subhepatica
-apendicita mezoceliaca
-apendicita in fosa iliaca stinga-situs inversus
-apendicita herniara.
Dupa aspectul anatomo-clinic se descriu:
-apendicita acuta catarala
-apendicita acuta flegmonoasa
-apendicita acuta gangrenoasa
-apendicita acuta seroasa, purulenta, hipertoxica din peritonita acuta generalizata
-apendicita acuta cu plastron.
Dupa virsta si sex se descriu:
-apendicita acuta la copil, care se manifesta ca o infectie acuta cu febra, varsaturi, convulsii, anorexie, greata, tulburari de tranzit; durerile abdominale sunt difuze, se accentueaza noaptea
-apendicita acuta la batrini- are semne mai putin alarmante, datorita slabeireactivitati a organismului
-apendicita acuta in sarcina-este cea mai frecventa afectiune acuta la gravide.

       Simptomele clasice ale apendicitei includ:
-durere difuza abdominala care in 1-2 zile se concentreaza in fosa iliaca dreapta
-anorexie anterioara
-greata si varsaturi
-distensie abdominala
-febra inalta
-tranzit absent pentru gaze.

Alte simptome mai putin frecvente pot fi:
-durere difuza in zona rectala sau abdomenul inferior
-mictiune dureroasa
-varsaturi care preced aparitia durerii
crampe severe
constipatie sau diaree cu gaz.

La examenul fizic se pot constata urmatoarele:
-semnul Rovsing- durere in fosa dreapta la palparea celei stingi
-semnul obturatorului-durere in fosa dreapta la rotatia interna a coapsei drepte flexate
-semnul psoasului-durere in fosa dreapta la hiperextensia coapsei drepte
-semnul tusei pozitiv-durere in fosa dreapta la tuse provocata
-semnul instalarii peritonitei –este prezenta contracturii de aparare abdominala.

      Tratament

Tratamentul este chirurgical prin rezectia apendicelui, laparoscopic sau clasic, in afara cazurilor de plastron apendicular.
In apendicita acuta fara perforatie se folosesc urmatoarele tehnici operatorii: incizie Jalaguier sau McBurney, urmata de exteriorizarea apendicelui practicarea apendicectomiei, cu ligatura si infundarea bontului in bursa cecala.
Medicatia cuprinde:terapie antibiotica, care precedeaza operatia si analgezice.
-metronidazol- in combinatie cu gentamicina acopera spactrul bacterian gram-negativ si anaerobic
-gentamicina
-cefotetan, cefoxitin-cefalosporine de generatia a doua, indicate ca agenti unici, acopera spectrul bacterian gram-pozitiv coci
-meropenem-utilizat ca agent unic impotriva bacteriilor gram-negative si pozitive
-piperacilina si tazobactam, ampicilina si sulbactam
-morfina-analgezic.
In cazul plastronului apendicular, optiunea terapeutica este de a astepta 2-3 luni pina la racirea procesului, si practicarea apendicectomiei tardive.
Apendicita se remite doar in 10% din cazurile tratate cu antibiotice, si/sau drenaj, de aceea atunci cind apendicectomia primara nu este posibila, aceasta se poate practica la un interval de timp.
In peritonita apendiculara se prefera laparotomia mediana subombilicala, care permite aspirarea continutului peritoneal, lavajul si drenajul. Antibioterapia pe cale intravenoasa se impune dupa operatie si antibiograma.
Cind se descopera intraoperator o masa inflamatorie, care implica apendicele, ileumul terminal sau cecul, se prefera rezectia si ileostomia.
In cazul formarii unui abces pericolic, se instituie drenajul prin cateter percutan sub ghidaj echografic, sau prin apendicectomie.
La batrini, post operator trebuie suspicionat un cancer de colon.
Prognosticul fara operatie sau antibiotice, este nefavorabil, mortalitatea avind o rata de peste 50%.
Prin interventie chirurgicala precoce, mortalitatea scade la sub 1%, convalescenta fiind rapida si completa. Prognosticul tinde sa se agraveze si in cadrul dezvoltarii complicatiilor.

Sursa : www.romedic.ro


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: